bani de buzunar, pusculite colorate dragute de ceramica, sub forma de jucarii, bani marunti, fise, monede

Să dăm bani de buzunar la copii sau nu?

Care mama n-a suspinat asa niciodata: „Atata am de lucru si voi nu faceti nimic?! Ia puneti si voi mana pe ceva!” sau asa: „Bani, bani, bani! Mereu numa’ banii! Tot timpul numa’ bani va trebe’. Ce credeti, ca eu jefuiesc banca in fiecare noapte?!”? Mai ales acum, in perioada cumpararii caietelor speciale si a cheltuielilor scolare (fiica mea e in clasa a XII-a, in anul de dat bani, stiu ce vorbesc ;) )…

Nici nu este de asteptat de la copii sa-si dea seama singuri ce-i de lucru acasa, pentru ca, sa recunoastem, nici noi nu ne-am dat seama atunci, cand eram noi copii. Abilitatea aceasta oarecum vine din instinct impreuna cu maternitatea.

Cand copilul meu mai mare era bebe, am citit intr-o carte educationala americana, era scris tot de Dr. James Dobson (The New Dare to Discipline), ca recompensarea copiilor cu bani pentru munca lor de acasa (cum ar fi stergerea prafului, ducerea gunoiului, spalarea vaselor, mici reparatii prin casa sau gradina, vopsirea gardului- ca in Aventurile lui Tom Sawyer :) , spalarea usilor, pastrarea ordinii in camera de copii, etc.), e o metoda exceptionala de a obisnui copiii cu munca de acasa, dar, dupa parerea mea, si cu ideea ca pentru bani trebuie lucrat.

Plus, ii ajuta sa invete sa numere, sa calculeze si sa gestioneze banii, si nu in ultimul rand, sa doneze. Prin singurul fapt, ca ei au lucrat pentru banii aceia, ii vor aprecia mult mai mult, si nu-i vor strica pe lucruri inutile. Sau daca totusi, vor trage consecventele foarte rapid.

Aceasta metoda functioneaza perfect doar atunci cand recompensa se da imediat dupa ce copilul a terminat munca dorita.

N-are niciun sens sa promitem copilului de 9 ani ca va primi o masina la varsta de 16 ani in cazul in care va invata bine in urmatoarele 7 ani – zice Dobson. Sau sa promitem fetitei in iulie o papusa noua de Craciun in cazul in care va pastra ordinea in camera sa. Nu-i tentanta nici acea promisiune catre copiii din clasa a II-a sau a III-a, ca vor putea petrece vacanta la bunici, daca in timpul anului vor fi cuminti. 

De ce?

Cei mai multi copii nu pricep si nu sunt capabili sa retina zi de zi un scop pe termen lung. Pentru ei timpul trece foarte lent, recompensa pare irealizabila, pentru care nu merita sa faca efort.

Atunci ce se poate face?

  1. Infiinteaza obiective clar definite si bine descrise: trebuie concretizat ce inseamna a fi cuminte si a pastra ordinea in camera (adica: sa se spele pe dinti fara sa-i zica parintii, sa-si puna hainele la loc, sa vina la cina la prima solicitare, sa nu imprastie samburii de prune, batistele de hartie si patroanele de cerneala golite in camera, sa stea in liniste pana cand trebuie sa te concentrezi la declaratia fiscala, etc.).
  2. Recompensa trebuie sa fie imediata: imparte-o in mai multe prize mici si da-o in fiecare seara pentru scopurile atinse in ziua aceea!
  3. Recompensa nu trebuie sa fie neaparat de natura materiala: de multe ori cuvintele apreciative pot sa faca minuni.

Multora nu le place metoda aceasta, fiindca li se pare ca dau mita copilului, si, ca ceea ce fac, seamana cu dresarea animalelor. Si oricum, alocatia pentru copii e dreptul copilului pentru bani de buzunar, nu-i asa?! Se tem ca astfel vor deveni materialisti, dar ulterior totusi le dau alocatia pentru copii fara a concretiza asteptarile fata de ei. In schimb urla, se cearta, implora, ameninta, pedepsesc si se culca cu dureri de cap si remuscari, promitand ca inca un copil nu vor mai avea.

Eu personal tind spre calea de mijloc: parerea mea este ca nu e bine nici sa nu dam niciodata bani de buzunar copiilor, numai aceia pentru care au si lucrat, dar nici sa le dam banii tot timpul, fara sa faca vreun efort pentru ei.

A fost o perioada cand le-am dat si eu alocatia pentru copii, ca drept inalienabil, dar nu le mai dau. Insa primesc bani de buzunar cand pleaca in excursii sau tabara. In rest primesc bani pentru notele bune, de la 8 in sus, mai mici de obicei oricum nu prea au :) , si pentru alte lucrari prin casa (stergerea prafului, coaserea nasturilor, etc.).

Voi ce părere aveți despre asta: să dăm bani de buzunar la copii sau nu?

Scrieți-le în comentarii!

mama economa, cumparaturi, shopping, reduceri, pret, mancare, lei

Mamă economă, mamă chibzuită

Inca tot despre chestiuni banesti… Mi-am propus sa scriu minim 10 articole despre lucruri financiare (cel putin acum la inceput), fiindca mi se pare ca aceasta este una dintre cele mai dureroase probleme familiale: lipsa de bani, iar prin goana dupa bani si lipsa de timp.

Intr-adevar ma pus pe ganduri ceea ce am vazut intr-o zi la televizor: cu cateva minute diferenta erau cateva stiri total diferite, care, aparent, n-aveau nicio legatura una cu alta.

In prima s-a descris situatia financiara foarte grea din Romania, spunand ca vreo 80% (nu mai stiu exact) dintre romani traiesc de la o zi la alta, neputand economisi nimic din veniturile lor.

Nu peste mult timp, tot la stiri, aratau ambuteiajul din jurul Poiana Brasov, cauzat de cei care si-au petrecut weekendul lung in statiune. Parca si acolo era vorba de 80%, adica 80% din cazarile statiunii erau pline. Ok, stiu ca asta nu e egal cu 80% dintre romani, dar totusi…

Peste putin timp, tot pe acelasi post de stiri, era vorba despre inmultirea fast-food-urilor din Romania, fiindca tot mai multi antreprenori recunosc tendinta crescatoare in numarul celor care au nevoie de acest tip de „ingrijire”.

Atunci mi-am pus întrebarea: „Asta-i aceeași Românie?”.

Da, se pare ca sint aceeasi romani.

Atunci ce sa facem? Sa nu ne mai odihnim in statiuni? Sa nu mai mancam in fast-food-uri?

Nu despre asta-i vorba…

E vorba insa despre tendinte si despre atitudinea oamenilor, in special a romanilor, fata de bani. E vorba despre felul in care ei gestioneaza banii.

Mi se pare, ca majoritatea romanilor da prea mare importanta aparentelor: rochii elegante (la fiecare nunta la care suntem invitati una noua!), masini aratoase, haine de firma, tablete si telefoane de ultima generatie…

Iar ce e dincolo de aparente nu mai este clar: stramtoarea intr-o garsoniera mica modificata dintr-o uscatorie, munca grea, creditul de nevoi personale sau chiar spirala de datorii si insomniile cauzate de acestea.

Conform statisticilor, un salar mediu pe economie din Romania in 2015 e 1706 lei, iar banii cheltuiti pe mancare sunt in jur de 40% din veniturile gospodariilor.

Sa luam o familie medie de patru persoane: mama, tata si doi copii.

Sa presupunem ca amandoi lucreaza: mama castiga 1.180 lei, iar tatal aduce acasa 2.232 lei pe luna.

In cazul acesta asa arata cheltuielile: din 3.412 lei venit lunar 1.364,8 lei se duc pe mancare.

Asta inseamna 16.377 lei in decursul unui an, iar in 35 de ani 573.216 lei. Ca sa intelegi mai usor cati sint banii acestia in banii noi, ti-am calculat si in euro: 129.546 euro.

Atat se cheltuie intr-o familie medie in perioada activa doar pe mancare: pretul a doua locuinte sau case renovate.

De ce 35 de ani? Cam asta e perioada in care se cheltuie pe mancare pe 4 persoane intr-o gospodarie. Dupa aceea copii parasesc casa parinteasca, iar inainte ii mai ajuta si parintii pe tineri.

Deci, atunci să luăm casă și să nu mâncăm? :)

Acum deja poti vedea ce mare responsabilitate ai tu, ca si mama, in gestionarea banilor si a cheltuielilor gospodaresti. Daca am reusi sa economisim doar 10% din suma aceasta, ar insemna 12.954 euro.

Ai avea idei pe ce sa-i cheltui, nu-i asa?

supermarket, drajeuri si dulciuri colorate

Si asta nici nu-i asa de greu acum, cand TVA-ul a scazut la 9% la mancare, adica pretul alimentelor a scazut in total cu 12%.

Am mai scris despre astea si in articolul I-mi dai imprumut 50 de lei pana la salar?, dar mi s-a parut important sa pun si mai mare accent pe subiectul acesta, ai banilor cheltuiti pe mancare in gospodarie de catre noi, femei si mame.

Nici n-ai stiut ce mare influenta ai ca mama asupra situatiei financiare a familiei, asa-i? Idei despre cum poti economisi la cumparaturi gasesti aici.

Preia management-ul banilor de mâncare a familiei, nu-i arunca pe fereastră! 

Fii mamă economă! Fii mamă chibzuită!

Succes!

 

Save

banca pentru locuinte

Banca pentru Locuințe, poate cineva încă n-o cunoaște…

Deja de cativa ani am auzit despre Banca pentru Locuinte, cand nu m-au satisfacut asigurarile ca solutii de economisire. De ce nu am profitat totusi de ocazie este faptul ca, auzind expresia „suma contractata” si neinformandu-ma in detaliu, m-am gandit ca voi fi obligata sa depun luna de luna aceeasi suma „contractata”, daca reusesc, daca nu. Nu e chiar asa.

In sfarsit am facut un pic efort si m-am dus pana la o sucursala BCR, de fapt la doua (la una am facut o vizita mai scurta), si am discutat cu doi consilieri de vanzari. Am putut intreba cat am dorit, pana cand am lamurit toate aspectele.

La acest lucru (ca am pornit) a contribuit si apropoul unei cunostinte care a deschis deja pentru copilul sau un cont de genul acesta anul trecut, in care se transfera automat alocatia de copii, la care mai depune si ea din cand in cand sume suplimentare.

Banca pentru Locuințe. Ce poate fi asta?

Banca pentru Locuinte e una dintre cele mai bune instrumente de economisire(-creditare) pe termen mediu-lung (de min. 3-5 ani), cu un profit de cca. 23%, fiind sprijinit de stat cu un bonus de 25% din suma depusa, dar fara a depasi 250 de euro pe an.

Rezulta in mod direct ca suma maxima la care Banca pentru Locuinte mai e rentabila, e 1000 euro pe an, dar evident, se pot depune si sume mai mici (mai mari nu merita din cauza limitei la prima de stat- atunci mai bine deschide un alt cont la Banca pentru Locuinte pe numele unui alt membru al familiei: sot, sotie, copii, bunici, strabunici- se poate pe oricine).

Nu esti obligata sa depui lunar o anumita suma: poti depune intr-o luna 200 lei, in alta 500 lei, dar poti sa si nu depui nimic, daca nu reusesti sa economisesti nimic in acea luna… De asemenea, nu e obligatoriu sa depui banii in fiecare an in cont (evident, in anul respectiv nici prima de la stat nu o primesti).

In plus, iti da si banca o dobanda de 1-3% in functie de banca (la BCR 1%, la Raiffeisen Bank 1,5-3%) si in functie de tarif (dobanda care se impoziteaza automat cu 16%).

Ce înseamnă deci suma contractată, dacă nu e suma pe care ești obligată să o depui lună de lună?

Suma contractata e suma pe care vrei sa o ridici de la banca dupa perioada de economisire de 5 ani (se poate cere si creditare anticipata, dar suma creditata nu poate fi mai mare decat suma economisita), si e compusa din economiile tale + prima de stat + dobanda bancii, sau daca decizi de la inceput sa iei si creditul in lei, cu rate fixe (cu perioada maxima de rambursare de 84 luni la BCR) arata astfel: economiile tale + prima de stat + dobanda bancii + creditul bancar.

Cât te costă totuși Banca Pentru Locuințe?

Exista un comision de deschidere de cont in functie de suma contractata (la BCR 1% din suma contractata, la Raiffeisen Bank 1,2%) si o taxa anuala de administrare de cont (la BCR 28 lei/an la Raiffeisen Bank 36 lei/an). La suma ideala de 1000 euro pe an, comisionul de deschidere de cont e in jur de 280 lei (in cazul in care nu iei credit, ci vrei doar sa economisesti timp de 5 ani- daca iei si creditul aferent, comisionul se dubleaza), bani care nu se capitalizeaza, deci ii pierzi. Dar pierderea aceasta e nimica in comparatie cu profitul castigat la final.

Daca decizi sa iei si credit, vor fi si alte cheltuieli. Mai multe informatii legate de Banca pentru Locuinte gasesti pe:

https://www.bcrlocuinte.ro/ro/economisire pentru BCR si pe

http://www.rbl.ro/ghid_de_economisire/ pentru Raiffeisen Bank.

Din cate am inteles, daca vrei sa ridici banii economisiti in primii 3 ani, pierzi prima de stat. Daca-i ridici intre 3-5 ani, nu o pierzi, insa trebuie sa dovedesti in termen de 2 ani ca banii au fost cheltuiti in scop locativ (cumparare imobil: locuinta, casa sau teren intravilan, modernizarea, extinderea, reabilitarea termica a acestora, viabilizarea terenurilor, etc.- aici gasesti toate detaliile si actele necesare pe pag. 2). Iar daca-i scoti dupa cei 5 ani, vei beneficia de prima de stat fără a fi necesară justificarea utilizării în scop locativ a sumei economisite. Cel putin tipul de la bcr asa mi-a explicat, si asa scrie si pe pagina oficiala BCR.

Mi-a mai zis ca, acum merita sa fac contractul, in perioada aceasta a anului (asta era in august), fiindca prima de stat se acorda de obicei in a doua parte a urmatorului an, iar astfel voi putea profita de prima de stat imediat dupa terminarea contractului de economisire.

Va copiez link-ul legii, daca vreti sa va scufundati mai profund in subiect,

http://lege5.ro/Gratuit/gezdonbxha/norma-metodologica-pentru-aplicarea-prevederilor-cap-v-din-titlul-ii-partea-a-ii-a-din-ordonanta-de-urgenta-a-guvernului-nr-99-2006-privind-institutiile-de-credit-si-adecvarea-capitalului-din-10072009?pid=&d=2009-08-20

si v-astept comentariile: daca aveti deja ceva experiente legate de bpl (fie negative, fie pozitive), nu ezitati sa mi le scrieti! Sunt tare curioasa. Mersi mult anticipat…

Si inca un link util daca mai aveti intrebari:

Da click aici ca sa vezi raspunsurile!

Daca ai vrea sa economisesti si ai vrea sa profiti de dobanda si de prima de stat, insa nu stii cum ai putea pune deoparte nici macar 1 leu, sau chiar din contra, ai deja si credit/e, gasesti cateva idei utile in articolele de pe acest blog.

Citește și articolele acestea și descoperă cum ai putea economisi și mai mulți bani!

Bugetul familial

Save

Save

Save

Save

vacanta all inclusive pret, bazinul unui hotel plin de apa cu sezlonguri pe mal, plasate pe iarba verde cu palmieri imprejur si cu cerul albastru si senin

Vacanță, dar la ce preț?

Vacanta all inclusive? Demipensiune? Vacanta acasa? Sau amestecul acestora: vacanta intr-o statiune, dar cu aprovizionare pe cont propriu?

Chiar in zilele trecute mi-a descris cineva, ca are o cunostinta care va merge cu familia si cu prietenii intr-o vacanta all inclusive la o distanta de 1300 km, cu masina, cu copil mic. Si cat de mult va costa drumul si toata povestea. Pentru ca se vor opri pentru o noapte si se vor caza pe undeva pe drum, fiind drumul prea lung si copilul prea mic. Si ca nu merita, pentru ca va costa prea mult, si vor ajunge acasa din nou obositi, fiind din nou drumul prea lung si vremea prea calda …

Cred ca totusi nu drumul obositor conteaza cel mai mult, ci mai degraba povara financiara luata in spinare de catre toata familia, ce va trebui suportata in tot restul anului. Aceea va fi obositoare …

Pentru ca e foarte OK sa petreaca familia o vacanta all inclusive in Grecia sau in Spania sau unde o fi, dar deloc nu e OK, ca dupa aceea sa geme un an toata familia creditul bancar luat pentru o distractie de 10 zile.

Cu alte cuvinte, intinde-te, cat ti-e plapuma!

Pentru ca, ce valoare are o vacanta all inclusive de 10 zile, daca dupa aceea tot anul traiesti in frica de a nu-ti pierde locul de munca, ca sa-ti poti plati ratele bancare. In ochii mei independenta financiara valoreaza mult mai mult, decat sa ma serveasca timp de o saptamana o diviziune intreaga de servitori …

Daca sunt banii pusi deoparte pentru asa ceva, e in regula. Daca nu, nu.

Stiu, ca inot in amonte cu aceasta opinie de-a mea, sunt tare antidatorii (mai ales daca-i vorba de credit bancar). De ce?

E foarte simplu: daca n-ai banii pentru ceva (fie pentru nevoi si necesitati reale, fie pentru dorinte si visuri), si nu-i poti pune deoparte: esti intr-o groapa (adica in minus). Iar daca iei imprumut, te sapi intr-o groapa si mai adanca, creand un minus si mai mare din dobanda creditului bancar (deacuma si aia va trebui s-o pui deoparte).

Si mai intai va trebui sa rambursezi dobanda si doar dupa aceea creditul real…

„Bine, bine, dar eu nu sunt capabila sa pun banii aceia deoparte, ca i-as cheltui pe altceva… M-ating de ei… Ii stric…”, aud de multe ori de la cunostinte.

Mda, asta de multe ori e asa, si poate avea mai multe cauze:

Unii zic, ca problema e ca avem dorinte de vest, dar salarii de est.

Oare asa este? Chiar daca avem salarii mai mici fata de cele de vest, cu planificare bine gandita si cu putina atentie se poate pune deoparte un anumit procent din ele (10 idei cum sa economisesti 2,5 lei pe zi…).


Nu exista venituri atat de mari din care nu merita sa pui deoparte, si nu exista venituri atat de mici din care nu se poate pune deoparte.


Calculeaza cati bani te va costa o vacanta de 10 zile all inclusive, dar nu in lei, ci in ore de munca pe care poate le petreci la un loc de munca care nici nu-ti place (nu uita din pret nici dobanda bancara). Si dupa aceea intreaba-te: merita?


Cate luni trebuie sa petreci la un loc de munca, ca dupa aceea sa nu mai ai nimic de lucru timp de 10 zile?


Deja suna altfel, asa-i?

Socotind cu 200 de euro/persoana (si cu asta am zis putin, fiind pretul unui sejur last minute), si cu o familie de 4 persoane, vacanta ta all inclusive va costa sa zicem 800 de euro. Adica, cu drum cu tot, in jur de 4000 lei. Calculand cu un salar mediu de 1700 lei, pentru o vacanta de 10 zile trebuie sa lucrezi aproape doua luni jumate (socotind cu o vacanta last minute !). La o vacanta care nu-i last minute, de doua ori atata… Cinci luni pentru 10 zile… :-? Si nici n-am socotit dobanda…

Cu asta nu vreau sa-ti iau cheful de la vacanta all inclusive, ci as dori doar sa-ti sugerez, sa calculezi inainte de a decide langa o varianta sau alta, luand in calcul nu numai pretul vacantei in lei sau in euro, ci si puterea ta de munca, sacrificiile ce trebuie sa aduci pentru a obtine ceva.

Daca intr-adevar merita, e OK. Daca nu, nu. Exista si alte alternative…

Dar despre asta intr-un alt articol: Vacanță forever ….

Dacă ai dori să te simți tot anul în vacanță, și nu numai în acelea 10 zile din vacanța all inclusive, înscrie-te la newsletter și-ți trimit un e-book gratuit în care vei găsi metoda! Ca să nu fie tot anul o grabă!…

bani, organizarea gospodariei, bugetul familial, buget, imprumut, nevoi personale, finante, financiar

De ce trebuie să vorbim atâta despre bani?

Poate ca unii se mira ca scriu pretul ingredientelor in retetele culinare, altii ca scriu pretul materialelor necesare pentru coperta de agenda: „De ce trebuie sa vorbim atata despre bani?”, si in primul rand „Trebuie sa vorbim despre bani?”, „N-am putea trai spontan, fara planificari, fara buget, doar bucurandu-ne de experienta momentului?”. „De ce sa stricam placerea clipei si savurarea mancarurilor vorbind despre pretul lor?”.

Ei bine, chiar asta e! Chiar din cauza aceasta e bine sa-ti faci un buget familial, sa-ti ajunga banii pana la salar, ca nu acesta sa fie subiectul principal, de loc romantic, al discutiei cu sotul in timpul pranzului si a cinei.

Inainte sa ma casatoresc mi-am promis, ca in noua mea familie nu vom enumera care mancare cat a costat in timp ce mancam, pentru ca acest lucru tare m-a deranjat acasa la ai mei: bunica si mama mea de multe ori au facut balanta in timp ce consumam cina. Tare m-a deranjat. Am zis, ca eu n-o sa fac asa!

Au trecut cativa ani, cativa ani grei, in care ne-am descurcat foarte greu dintr-un salar mic, si am observat ca fac acelasi lucru: deja si eu incep sa am tot mai des subiectul acesta. In timp ce mancam, vorbeam despre bani si preturi. Uram asta…

Dar asa se intampla de obicei, nu numai in legatura cu banii, ci in toate lucrurile: omul vrea sa scape de ceva, vrea sa faca altfel decat parintii sai, dar dupa cativa ani isi da seama ca incepe sa se comporte la fel. Ce ura, acelasi lucru incepe sa faca, urmareste acelasi model…

De altfel, ele (mama si bunica mea) au facut bine ce-au facut, aveam rezerve de bani tot timpul, pe langa ca aveam ce manca din belsug (e drept ca au si muncit mult pentru asta, pentru bunastarea familiei)… S-au priceput la bugetul familial, au planificat cheltuielile… si asta au discutat in timpul cinei, fiindca atunci aveau timp. Iar pe mine numai asta ma deranja: de ce trebuie sa vorbeasca atata despre bani si despre cat a costat mancarea? Parca imi lua apetitul….

Ți-am adunat câteva idei despre bani, să nu ți se ia apetitul și ție:

  1. iubirea de bani e radacina tuturor relelor, nu banii insusi
  2. daca nu vrei sa vorbiti despre bani in timp ce savurati mancarea, planifica meniul foarte atent, socotind detaliat pretul ingredientelor, si alegand mancarea potrivita bugetului familiei tale (uneori sunt suficiente doar cateva modificari marunte in retete, fara sa sufere gustul si deliciul)
  3. discutia despre bani e subiect jenant in multe casnicii, starnand conflictele ca o avalansa, deoarece de obicei unul e mai econom, celalalt e mai cheltuitor (opusurile se atrag ;) ), timpul petrecut impreuna e tot mai putin, planuri comune de obicei nu sunt, dar de multe ori nici macar planuri personale. Si banii cum au venit, cum se si duc in cateva zile… Multi gandesc, ca toate problemele din casnicie s-ar rezolva, daca ar fi mai multi bani, pentru ca de multe ori din cauza aceasta se declanseaza foarte multe conflicte intre soti, acesta fiind si un motiv important de divort. Dimpotriva. Nimic nu s-ar rezolva daca ar fi mai multi bani: lupta s-ar agrava si mai rau… Doar ca subiectul certurilor n-ar fi: „Sa luam bascheti de sport pentru copii sau mai bine pantofi eleganti pentru o singura ocazie festiva?”, dar nici „Sa luam o geanta noua la fiecare rochie sau mai bine anvelope noi pentru masina?”, ci ar fi „Sa renovam castelul sau sa cumparam mai bine mancare leilor si panterelor?” :) . Deci, trebuie dezbatut subiectul banilor inainte sa intre salariul in cont, si trebuie ajuns la un consens in asa fel, incat sa se conformeze fiecare la nevoile celuilalt.
  4. apropo’, nevoi… Trebuie sa invatam fiecare sa facem diferenta intre nevoile adevarate si dorinte. Asta este o lectie grea… Dar nu a face diferenta, ci a rezista la presiunea dorintelor in favoarea nevoilor adevarate… Daca am invata tot mai multi lectia aceasta, ar fi mai putine datorii catre banci…
  5. consilierii de casatorie recomanda (de cand a inceput criza financiara) ca sotii sa nu vorbeasca in continuu despre bani, fiind subiect incomod, dar sa-si aloce timp (cam o ora) in fiecare luna sa discute numai despre subiectul acesta, si sa faca impreuna un plan financiar strategic. Da, asta ar fi ideal… Cele mai multe familii cheltuie banii pana cand sunt, iar dupa aceea incearca sa gaseasca o solutie… Daca incercati sa gasiti un numitor comun inainte sa-i cheltuiti, veti avea o relatie mai apropiata si veti avea mult mai mult succes si in viata financiara.
  6. daca aveti credite bancare e cel mai sigur semn ca pana acum ati cheltuit mai mult decat v-ati putut permite. Solutia e, ori sa va mariti veniturile, ori sa va reduceti cheltuielile. Dar astea nu se exclud reciproc, ideal ar fi sa va dezvoltati pe ambele laturi.
  7. inainte sa puteti face planuri, si sa puteti face diferenta intre necesitati si dorinte, trebuie sa aflati unde se duc banii: cel mai bun ajutor in acest lucru e sa va notati toate cumparaturile, inclusiv dulciurile, snacks-urile, cafelele, revistele, tigarile si toate maruntisurile, fie intr-un caiet, fie pe un suport digital (intr-un tabel excel sau intr-o aplicatie smartphone − exista nenumarate posibilitati gratuite, iti vei gasi si tu cea mai potrivita, daca dai o cautare pe net). Dupa prima luna va fi socant sa vedeti, ca cei mai multi bani nu pe factura de curent sau de gaz se duc, ci pe lucrurile acelea la care nici nu va ganditi…
  8. in a doua luna puteti incerca sa renuntati la acele lucruri care v-au ingrozit dupa balanta primei luni, si la sfarsitul lunii socotiti diferenta! Suma rezultata e cea pe care ati putea pune deoparte, dac-ati dori.
  9. daca va hotariti sa-i puneti deoparte de-acum incolo, intelegeti-va cu ce scop doriti sa-i economisiti! Pentru rambursarea in avans a creditului ipotecar, pentru anii pensionari, pentru studiile copiilor sau pentru o vacanta la mare all inclusiv in Grecia? Dar puteti sa-i economisiti chiar pentru toate aceste scopuri deodata, stabilind prioritatile.

Numai sa nu uitati sa si savurati viata din cand in cand, ca daca o luati prea strict, esuati inainte ca incercarea voastra sa v-aduca roade.

Perfecţionismul şi maximalismul nici în finanţe nu duc spre bine. Despre asta am mai scris şi în e-book-ul meu gratuit în legătură cu munca de acasă, din gospodărie…

Dă click aici, şi citeşte-l şi tu acum! :)

 

loteria bonurilor fiscale, casa de marcat cu bonuri fiscale

Loteria bonurilor fiscale – dincolo de extragere și câștig

Din nou aici … si din nou despre bani … Acum despre loteria bonurilor fiscale si despre la ce ne mai folosesc aceste bonuri.

Loteria bonurilor fiscale

E rusine sau nu-i rusine, pe blogul Iuliei Stancu am auzit (adica am citit) prima data despre loteria bonurilor fiscale, pe economisim.info, desi afisele cu obligatia de a da si a cere bonurile fiscale sunt imprastiate peste tot. „Impodobesc” chiar si mesele din cafenele, atarna pe langa fiecare casa de marcat, se gasesc in orice magazin, si totusi: n-am apucat sa citesc mesajul de pe ele, decat primele randuri. Totdeauna atuncia mi-a venit randul sa platesc, cand urmase paragraful despre pastrarea bonurilor fiscale pentru a putea participa la loteriabonurilor fiscale (iar la televizor nu prea am timp sa ma uit).

La fel ca si Iulia, si eu am strans bonurile deja inainte de loteria bonurilor fiscale, pentru ca am invatat ca:

  1. daca vrei sa fii bogat, cheltuieste mai putin, decat castigi
  2. doar asa stii exact cat si pe ce cheltuiesti, daca-ti notezi undeva sumele si le aduni (pe hartie sau pe un suport electronic- PC sau smartphone)
  3. doar asa iti vei aduce exact aminte seara sau peste doua-trei zile cat ai cheltuit si pe ce, daca ceri si pastrezi bonurile.

Pastrarea bonurilor fiscale pe langa ca ajuta la reprezintarea cashflow-ului („curgerea banilor”) are si mai multe avantaje:

  • poti vedea si ulterior (fara sa memorizezi) unde-i mai ieftin un anumit produs (desi asta se poate rezolva si cu o fotografie cu telefonul mobil de pe bonul fiscal)
  • poti calcula mai usor consumul dintr-un anumit produs intr-o anumita perioada (vezi cat te tine un sampon, un detergent, un pachet de hartie igienica, etc., fiindca pe bon apare data in care le-ai cumparat si poti deduce aprox. cand le-ai inceput)
  • stiind acestea, poti sa-ti planifici mai usor bugetul familial si lista de cumparaturi.

Deci, nu fii suparata daca bonul tau nu-i castigator la extragerea din 17.05.2015, poti castiga mai mult daca nu le pastrezi doar pentru loteria bonurilor fiscale, ci le folosesti pentru scopurile de sus.

Dacă vrei și mai multe idei pentru organizarea gospodăriei, dă click aici, înscrie-te  la newsletter acum, și vei primi cadou un e-book gratuit!

Ca să devii și tu o mamă în vacanță :)… 

10 idei de economisire, o pusculita sub forma de purcelus roz cu marunti economisite

10 idei cum sa economisesti 2,5 lei pe zi…

Iată 10 idei cum să economisești 2,5 lei pe zi:

… adica un premiu mai mare de 900 de lei/an din banii de mancare si produse de igiena de folosinta zilnica:

1. alege produsele de marci proprii pe cat e posibil! Au aceeasi calitate ca produsele de firma, dar la pret mai mic. De ex. pretul mediu al fulgilor de ovaz e in jur de 8-10 lei/kg. Acelasi lucru de marca proprie Kaufland e 4 lei/kg. Sau un litru de lapte Napolact costa 4,78 lei. Acelasi lapte fabricat de Napolact sub denumirea Pilos (marca proprie Lidl) e 2,89 lei/l. Nu, nu sunt agent Kaufland sau Lidl :) .

2. cumpara produsul cu cel mai bun pret unitar! In general iesi mai bine cu produsele cu gramaj mai mare, dar nu totdeauna. De aceea uita-te la pretul pe un kg sau un litru cand faci comparatia. Tu faci comparatia? Fa-o! Un pahar mare de iaurt care costa 2 lei iese cu 25% mai ieftin, daca-l iei la kg, si-l imparti tu in boluri (nu e recomandat sa-l mancati direct din galeata, doar daca-l mancati tot, pentru ca se poate strica mai repede, si atunci iarasi n-ai economisit nimic). Foarte rar, dar sunt exceptii: verifica pretul unitar, si compara-le!

3. voteaza pe cel mai bun raport calitate/pret! Degeaba e mai ieftin pe moment un produs, daca e de proasta calitate, si pe termen lung va trebui sa-l cumperi mai des. Daca un sampon de 500 ml costa 10 lei si te tine o luna, iar celalalt de aceeasi cantitate e 8 lei, dar trebuie sa folosesti cantitate dubla, atunci acesta te costa cu 6 lei mai mult pe luna. E drept, ca n-ai de unde sa stii, numai daca-l incerci. Dar daca urmaresti in cat timp consumati un flacon de sampon sau o rola/un pachet de hartie igienica, etc. poti deduce care va fi mai rentabil pe viitor.

4. cauta magazinele din apropierea ta cu cel mai bun pret pentru un anumit produs, si cumpara-l de acolo! Chiar daca asa va trebui sa-ti faci cumparaturile din mai multe locuri. De obicei diferentele acestea se pastreaza pe termen lung, dar verifica-le din cand in cand. De ex. painea cea de toate zilele: daca aceeasi paine intr-un magazin e 3,29 Ron, iar intr-altul la aceeasi distanta e 2,89, si familia ta consuma din ea una si jumatate pe zi, diferenta „nesemnificativa” de 40 de bani/paine devine 18 lei pe luna si 219 de lei pe an. De unde o vei cumpara deacum incolo?

5. nu porni la cumparaturile mari cu stomacul gol! Asa vei cheltui mai putin pe snacks-uri. Cand ti-i foame e greu sa te concentrezi la lista de cumparaturi si la raportul calitate/pret, un singur lucru te intereseaza: sa mananci ceva odata. Orice! Atunci intra in joc dulciurile, chips-urile, ciocolatele mari de 6-10 lei, pentru ca meriti, si alte delicatese. Uita-te numai odata pe suma totala de pe chitanta si la produsele junk food de pe ea! Si tu te vei mira ca 10-33% din suma cheltuita e alcatuita din maruntisuri dinastea ce nici n-ai vrut sa cumperi cand ai pornit de acasa. Daca la tine nu-i asa, atunci sorry, asta nu tie ti se adreseaza.

6. planifica meniul saptamanal/lunar inca acasa si cumpara orientat spre obiective! Va trebui sa arunci mai putina mancare stricata sau de care v-ati plictisit dupa trei zile.

7. legumele si fructele, precum si nucile care se cultiveaza si la noi in tara, cumpara-le de la piata de la producatorii mici! Astea nu numai ca vor fi mai proaspete si mai gustoase decat cele din magazine, ci si mult mai ieftine.

8. cauta produsele cu pret mai bun pe rafturile de jos ale supermarketurilor! Cele puse la nivelul ochilor vor fi cele care aduc cel mai mare profit pentru vanzatori, diferenta de pret reprezentand de multe ori brand-ul, reclama sau ambalajul mai atragator. Nu te lasa pacalita nici de etichetele promotionale! De multe ori produsele fara reduceri sunt mai ieftine decat cele cu pretul redus.

9. pe cat e posibil du-te fara copii la cumparaturi, iar daca e inevitabil sa-i iei cu tine, definiati dinainte suma ce alocati pentru dulciuri si snacks-uri, si da-le lor banii inainte sa incepeti cumparaturile – asa macar vor invata si ei sa se gospodareasca cu ei, previi crizele isterice si stresarea permanenta, plus tii sub control banii cheltuiti ;)

10. profita de promotii, dar fara a te supracheltui! Cumpara numai lucrurile pe care oricum le-ai  cumpara, socotind exact cantitatea de care aveti nevoie pana la urmatorul salar/avans. Oricum promotiile se repeta din cand in cand. Daca ai zece litri de ulei, dar banii ramasi nici pe paine nu mai ajung sau nu poti schimba butelia de gaz, ce faci cu atata ulei? Iarasi ceri imprumut?

Poate ca ti se pare ca ideile acestea se cam bat cap in cap: „Cum ii asta: sa nici nu ma las pacalita de etichetele promotionale, dar sa si profit de promotii?”  Fii cumpatata, echilibrata si fa alegerea cea mai buna, luand in considerare toate aspectele!

Planificari si cumparaturi placute!

P.S.: Tu ce idei mai ai in afara de acestea? Scrie-le in comentarii!

Ti-a placut? Distribuie prietenelor!

Mai vrei idei de economisire de timp, bani si nervi? Inscrie-te la newsletter si-ti trimit si un e-book gratuit care de fapt e o culegere de idei pentru organizarea gospodariei. Ca sa mearga totul mai lin!…

viata fara imprumut, bugetul familial

Imi dai imprumut 50 de lei pana la salar?

A sosit vremea sa scriu in sfarsit si despre a doua intrebare cea mai frecventa, despre gestionarea banilor. Deja de mult ma pregatesc sa scriu despre acest subiect, fiindca n-as vrea ca acest blog sa fie un blog culinar, chiar daca deocamdata asa se pare, dar nu eu sunt de vina ca aceasta intrebare se aude cel mai des din gura femeilor („Ce sa fac azi de mancare?”). Dar a doua intrebare e strans legata de prima: „Imi dai imprumut 50 de lei pana la salar?”, pentru ca de cele mai multe ori banii trebuie pe mancare, mancarea avand prioritate fata de celelalte lucruri.

Dar tot aici se si poate economisi cel mai mult, crezi sau nu.

Gandeste-te ca la cumpararea aparatelor electrocasnice mari: chiar daca au pret mult mai mare decat meniul zilei, si chiar daca pot fi diferente imense de pret de la un magazin la altul, chiar si de 200-500 de lei, nu poti economisi sume atat de mari ca la cheltuielile zilnice pe mancare.

Dintr-un simplu motiv: aparate electrocasnice mari cumperi o singura data pe 10-15-20 de ani (depinde despre care-i vorba, despre masina de spalat, frigider sau cuptor), iar mancare cumperi aproape zilnic, asa devenind diferentele de cativa lei/zi cateva zeci de mii de lei in 30-40 de ani.

Iata ce mare responsabilitate are femeia de azi in bugetul familial, prin urmare si in viata familiei.

Daca ai putea economisi doar 2 lei pe zi din cheltuielile pentru alimente, aia ar insemna o economie de aprox. 29.000 Ron in 40 de ani, iar daca ai creste suma economisita pe zi cu doar 50 de bani, in 40 de ani ai avea cu 36.500 lei mai multi. N-am calculat nici cu inflatia, dar nici cu dobanda, sa zicem ca se compenseaza una cu cealalta.

Daca vrei sa-ti mai calculez si alte lucruri, inscrie-te la newsletter, si-ti mai trimit postari asemanatoare sa scapi de imprumut!

Bine, nu-i o suma din care ai putea cumpara o casa, si oricum tu acum ai nevoie de ea, nu peste 40 de ani, dar exemplul acesta ilustreaza foarte bine cat de mult inseamna sa te gandesti in perspectiva: daca o casa nu poti cumpara din banii astia, o masina noua insa da, si chiar daca nu vei avea nevoie de o masina noua peste 40 de ani, si atunci se vede cat de mult conteaza sa te gandesti pe termen lung. Sa nu te uiti numai la valoarea de azi ai banilor, ci sa te uiti un pic mai in fata.

Daca te gandesti numai pe termen de un an, si atunci aia 2,5 lei inseamna 912,5 lei, pe care ai avea pe ce cheltui, nu? Fie vorba de o vacanta, fie vorba de taxele scolare universitare ale copilului, fie de o masina noua in locul celei vechi, fie de economisirea pentru anii pensionari.

Si 2,50 nici nu sunt asa de multi, nu-i asa? E pretul unui corn umplut… Ce-ar fi daca, cu planificare inteligenta ai putea pune deoparte suma aceasta (sau una diferita, mai mica sau mai mare, nu asta conteaza) fara sa o simti tu sau familia ta, fara sa renunti la lucrurile adevarat importante, fara privare.

Depinde doar de atitudine.

Despre asta as dori sa scriu in urmatoarea perioada, fara sa uit sa scriu retetele cu care sunt datoare inca si acum din articolul Prima luna din 2015, si altele noi.

Daca si pe tine te-a surprins ca din pretul unui corn cu ciocolata pe zi ai putea avea o masina noua de spalat intr-un an, o masina noua in 40 de ani, iar din pretul a doua cornuri ai putea lua o garsoniera dupa aceeasi parcurs de timp (si ai putea da in chirie pentru a-ti compensa pensia), trimite articolul mai departe persoanelor care pot fi interesate si schimba-ti obiceiurile financiare (si nu numai) inainte sa ceri imprumut pana la salar!

Dacă vrei și mai multe idei de economisit bani și de schimbat atitudinea, înscrie-te la newsletter și-ți mai trimit ca tu să nu mai ceri împrumut! Plus îți mai dau gratuit și o carte electronică în format pdf cu titlul „Slujitoarea sau regina casei? Sau: cum să te servească gospodăria pe tine și nu tu gospodăria?”.